Câteva aspecte privind scrisul în Maramureş în secolele XV-XVII. (Romanian)

The topic of the research concerning writing and education in Maramureş is almost unknown and seldom researched. The present attempt proposes to be only a thematic introduction, representing the absolutely necessary first steps in order to complete the image of the epoch. The scarcity of documents preserved in archives from Romania, the Czech Republic, Hungary and Ukraine referring to the history of Maramureş, partially known, does not allow the formulation of firm conclusions, our research requiring completion with information from the archives of the old European universities. The present study focuses on those who had occupied political, administrative, economic or military functions, on those who could read and write, magistrates, literati, and noblemen of Maramureş. During the 14th and the beginning of the 15th century, like in all Transylvania, the viscounts of Maramureş used to bear the title of magistrate, a title that did not necessarily refer to their education. The literati represent an example for the clergy's cultural monopoly, although initially this term designated an educated person. The secularisation of writing in townships, due to the so-called literati, usually inhabitants of the townships and royal boroughs of the crown, happened at the end of the 14th and beginning of the 15th century. As concerns the high rank noblemen with Romanian roots who certainly knew reading and writing since the Middle Ages, some families can be enumerated e.g.: the Dolha, the Drăgoşeşti, who became Drâgffy of Beltiug after they had bought the estate with the same name. Nicolae and loan, but especially Bartolomeu, held high offices and positions in Transylvania and at the court of the Hungarian King, offices which could not be occupied without the knowledge of reading and writing. Along the centuries the Romanian gentry and especially its representatives who held political, economic and military functions in the county, had the knowledge of reading and writing. We are almost sure that in the 17th century the majority of the Romanian noblemen in office, especially in the Upper Rural Districts and Cosău, with a predominantly Romanian population, especially the noblemen's judges wrote cursively Hungarian. Formerly, some of them, such as the Coteţ family of Şieu, had been writing Romanian using the Cyrillic alphabet since the 15th century. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Tema cercetării scrisului şi educaţiei în Maramureş este aproape necunoscută şi rar cercetată. încercarea de faţă îşi propune a fi doar o introducere în tematică, reprezentând paşi de început absolut necesari pentru completarea tabloului epocii. Cantitatea mică de documente păstrate în mai multe arhive din România, Cehia, Ungaria, Ucraina, cu referire la istoria Maramureşului, cunoscute parţial, nu face posibilă afirmarea unor concluzii absolute, prezentarea noastră necesitând completări cu informaţii de la arhivele vechilor Universităţi europene. Studiul de faţă vizează pe cei care ocupau funcţii politice, administrative, economice, militare, pe cei care puteau scrie şi citi, magistrii, literaţii, apoi nobilii din Maramureş. La fel ca în întreaga Transilvanie, vicecomiţii din Maramureş au purtat în secolul al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea şi titlul de magistri, titlu ce nu arăta neapărat educaţia acestora. Literaţii prezintă un exemplu pentru monopolul cultural al clerului, cu toate că la început acest termen a desemnat o persoană educată. La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea a avut loc secularizarea scrierii şi a scrisului în oraşe, prin aşa numiţii literaţi, de regulă locuitori ai oraşelor şi târgurilor regale de coroană. în ceea ce priveşte marea nobilime cu rădăcini româneşti, care ştia cu certitudine scrie şi citi în Evul Mediu, se pot enumera familiile Dolha, familia Drăgoşeştilor, devenită Drâgffy de Beltiug, după dobândirea moşiei cu acelaşi nume. Nicolae şi loan, dar mai ales Bartolomeu, au deţinut funcţii şi poziţii înalte în Transilvania şi la curtea regelui Ungariei, poziţii ce nu puteau fi ocupate fără cunoaşterea scrisului şi cititului. Peste secole nobilimea mică românească, mai ales reprezentanţii acesteia ce au jucat un rol politic, economic, militar în comitat, au avut cunoştinţe de scris şi citit. Suntem aproape siguri că în secolul XVII majoritatea nobililor români cu funcţii, mai ales din Plăşile de Sus şi Cosău, dominate de elementul românesc, mai ales juzii nobililor, scriau cursiv în limba maghiară. Anterior, unii, cum ar fi familia Coteţ din Şieu, au scris încă din secolul al XV-lea în limba română, folosind alfabetul chirilic. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Memoria Ethnologica is the property of CJCPCT Maramures and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)